Am invatat Monastirea Argesului de ceva timp si nu am mai zburdat cu gandul prin dependintele comentariilor de alta data de cand haul si calaul..insa acum vreo doua zile am realizat ca fiecare din noi e un Manole..un wanna be Manole..Mesterul Manole: ”Nouă meşteri mari,/ Calfe şi zidari,/ Şi Manoli, zece,/ Care-i şi intrece”.
De ce zic acest lucru imoral? Pai in noi zace Manole deghizat in intentii buuune..si stim ca drumul spre iad e pavat cu bune intentii.. Si Manole a avut un scop: de a cladi o "monastire". Si noi avem scopuri gramada: sa ne luam o casa de exemplu. Siii...Cine e Ana in acest caz? Pai Ana este reprezentata de bani, stres si ani de munca.
Vrem o investitie intr-o afacere..avem nevoie de o Ana..pai da, si o ingropam sperand ca vom cladi ceva traininc..zidim timpul alocat familiei, zambetul de pe fata ca doar avem probleme, ingropam bunicii si pe cei ce ne-au crescut ca nu mai avem timp sa ii vedem, ingropam emotiile ca altfel parem vulnerabili..si facem asta in fiecare zi. In fiecare zi, Manole se trezeste si mai ingroapa, "zideste" ceva..cu intentii bune si conforme cu cerintele societatii..
Are we for real? I hope not..
Intrebare intrebatoare: daca nu avem o Ana, ce facem? Gasim o Maria, o Ioana, etc, etc?
Gata Manole!! La treaba! Zideste-ti timpul pentru niste bani! Go and make some money!!!
Nu tine aproape, nu sta pe-acilea, du-te si fa ceva bun pana revin!!!
Un comentariu:
Probabil sta in firea noastra, sa sacrificam mereu ceea ce avem pentru a ne atinge un scop. Care odata atins, poate fi si el la randul lui sacrificat. Depinde doar de noi ca la un moment dat sa ne oprim. And again, cati n-am facut compromisuri macar o data, chiar daca asta a insemnat ca am dezamagit pe cineva?!
Trimiteți un comentariu