Se intampla uneori sa-ti doresti sa pleci la o aruncătura de bat de Romania si sa gasesti bilete disponibile la mii de kilometri distanta. Cam asa a inceput toata povestea. Doream sa merg in Albena – Bulgaria si tot dand telefoane si cautand pe internet, am descoperit un site din SUA care avea camere libere la hotelurile din Albena.
Bucurie mare – fac rezervare si primesc confirmarea pe mail. Insa ca romanul, stiind ca birocratia noastra est-europeana nu este in concordanta cu cea americana, am sunat la agentie pentru a verifica rezervarile. Evident, dau de IVR. Rabdatoare, astept sa-mi spuna sa apas 1 daca vreau serviciul x, 2 pentru serviciul y. Insa surpriza: imi raspunde un robot prietenos care imi cere sa-i SPUN cu ce ma poate ajuta: o rezervare pentru avion, o rezervare pentru hotel, o inchiriere a unei masini sau un pachet turistic. Ma blochez pentru cateva secunde si apoi timid ii spun: „Hotel!”. „Multumesc pentru alegere! Va rog spuneti-mi in ce tară!”, imi răpunde robotul prietenos. Eu: „Buulgaaaria?!”. M-a pus sa repet numele tarii. Eu incercand sa imit cat mai bine accentul american, „BULGARIA!” spun din nou, mai hotarat, gandindu-ma totusi ca americanii s-ar putea sa nu stie unde e Bulgaria. Dar el, robotul, stia. Mi s-a mai cerut numarul de rezervare si apoi am fost rugata sa „hold in the line” pentru a fi transferata la un agent. Si restul e concediu..
Ideea de a avea in Romania un astfel de IVR imi surade, pentru ca daca ne uitam la statistici, peste 50% din clienti vor sa vorbeasca cu un agent, desi unele cereri se pot rezolva fara interventia lui...
http://www.contactcentermagazine.ro/articol/Pro-sau-Contra-Speech-Recognition
Un comentariu:
Interesant articolul. Pe cand oare asa ceva si in Romania? Sa asteptam oare introducerea lui si in Call Center-ele din tara noastra sau iarasi asteptam in zadar?
Contam pe tine sa ne ti la curent si cu alte informatii interesante in domeniu.
Trimiteți un comentariu